Interferente.ro Descopera Geografie Tinoavele adevarate covoare cu muschi

Joi, 12 Martie 2015 01:18

Tinoavele - adevarate covoare cu muschi

Tinoavele adevarate cimitire cu muschiMlastinile de turba sunt insule de vegetatie formate dintr-o impletitura de rogozuri si muschi dar cel care domina este muschiul de turba (Sphagnum).

In acest biotop tipic, invelisul viu de la suprafata face corp comun cu zacamantul de turba de dedesubt, care are, in general, adancimi de cativa metri, si in care s-au conservat numeroase specii de plante din trecutul florei multimilenare.

Imensa arhiva naturala a vegetatiei din anumite tinuturi ale Romaniei, ea a fost studiata cu pasiune de renumitul savant roman E. Pop, cercetarile sale fiind publicate in monumentala lucrare Mlastinile de turba.

Mlastinile din tara noastra se impart in doua categorii: oligotrofe sau tinoave si eutrofe sau bahne.

Mlastinile oligotrofe sau tinoavele se formeaza, de obicei, pe roci silicoase, in regiunile subalpine ca si in depresiunile inalte din etajul forestier montan, unde sunt precipitatii abundente, temperatura scazuta si o evaporatie redusa.

Tinoavele apar intrazonal, in intreg lantul carpatic, mai numeroase fiind cele pe care le intalnim in Bazinul Dornei, Lucina, Muntii Ciuc, Muntii Caliman s.a. Ele sunt alcatuite dintr-o tesatura de straturi vegetale cu parti vii si moarte, de grosimi variabile, care ajung la cativa metri, izolate de substratul mineral. Au aspectul unei lentile convexe, puternic bombate la mijloc, punctul cel mai ridicat reprezentand locul initial de formare al tinovului, dezvoltarea urmand apoi radiar.

Turbariile se formeaza datorita proprietatii muschiului Spagnum de a absorbi si de a retine apa din precipitatii, creindu-se conditii nefavorabile descompunerii substantei organice vegetale. Pe turba stratificata pot sa vegeteze si alte plante higrofile. Alaturi de muschi se mai intalnesc si specii de plante superioare: paiusul (Deschampsia caespitosa), teposica (Nardus stricta), rogozul (Care sp.), bumbacarita (Eriophorum oxycoccos), iarba neagra (Calluna vulgaris), pinul (Pinus silvestris), molidul (Picea abies). Vom gasi si multe relicve glaciare: curechiul de mlastina (Ligularia sibirica), mestecanasul (Betula humilis), poama momitei (Empetrum nigrum) s.a.

Mlastinile eutrofe numite si bahne, sunt turbarii formate pe orice roca, indiferent de altitudine, latitudine si clima, in ape de infiltratie, bogate in substante nutritive, insa neaerisite. Suprafata lor este plana si au, in general, aspectul unei bati cu vegetatie foarte deasa.

Bahnele sunt raspandite in Bazinul Crasnei, Ciucului, Gheorgheni, Depresiunea Barsei etc.

Flora lor este formata din stuf (Phragmites), papura (Thypha), rogoz (Carex), buzdugan (Sparganium), coada calului (Equisetum) s.a.

In unele mlastini eutrofe din Depresiunea Barsei si Muntii Harghitei intalnim specii rare, endemisme si relicve glaciare. Spre exemplu, in mlastina de la Harman, situata la 30 km de Brasov, vegeteaza daria (Pedicularis sceptrum-coralinum), un relict glaciar care atinge, in aceasta statiune, cel mai sudic punct din arealul sau de raspandire. Tot aici vom intalni si gingasa armerie (Armeria alpina ssp. barcensis), subspecie endemica, localizata exclusiv in complexele mlastinoase de la Harman-Prejmer-Stupini. Specia tipica creste in etajul alpin din Alpi, Pirinei, Balcani si Carpati.

In muntii vulcanici ai Harghitei, in mlastina de la Sancraieni-Ciuc, situata la 7 km sud de municipiul Miercurea Ciuc, intalnim o serie de plante rare ca: mesteacanul (Betula humilis), ochii-pasaruicii (Saxifraga hirculus) s.a.

Studiul mlastinilor turboase are o mare importanta in conservarea relictelor, pe baza carora se fac cercetari fitoistorice importante.