Capitalele Tarilor Romane

In Moldova si Tara Romaneasca, legenda si istoria consemneaza resedintele oficiale si neoficiale, cat si epocile cand au luat aceasta denumire. Rand pe rand in localitati mai mari sau mai mici s-au inaltat curti domnesti, cetati de aparare, manastiri intarite, etc. Sa vedem in continuare care au fost aceste capitale.

Baia, asezata pe raul Moldova, in calea drumurilor comerciale, a oferit conditii favorabile pentru a fi capitala in timpul lui Bogdan I (1359-1365), primul domnitor de sine statator al Moldovei.

In decembrie 1467, Stefan cel Mare a invins aici pe Matei Corvin, regele Ungariei. Treptat acest colt pitoresc isi pierde insemnatatea politica. Hotarele noului stat se largesc, necesitatile sunt altele. Astazi este o comuna in judetul Suceava.

Campulang, asezat in depresiunea Campulung Muscel, a fost resedinta lui Basarab I (1310-1352), primul domnitor al Tarii Romanesti. Situat pe unul dintre cele mai importante drumuri de legatura dintre Tara Romaneasca si Transilvania, a fost un insemnat centru mestesugaresc si comercial. In secolele XIV-XVI, acest centru avea legaturi comerciale cu Brasovul, lucru atestat de scrisoarea negustorului Neacsu din 1521, prima in limba romana pastrata pana astazi. La Campulung, Matei Basarab (1632-1654) a instalat una din primele tiparnite din Tara Romaneasca. Dintre cele patru carti ce s-au tiparit aici, cea aparuta in 1642, este considerata drept prima tiparitura in limba romana din Tara Romaneasca. Dintre figurile de seama din trecutul cultural al tarii isi au originea sau si-au desfasurat activitatea in Campulung, amintim pictorii Th. Aman, George Demetrescu, Mirea, istoricul C. D. Aricescu, dramaturgul Tudor Musatescu. In prezent este oras in judetul Arges.

Curtea de Arges, oras situat intr-o mica despresiune, la contactul Podisului Getic cu Muscelele subcarpatice. Este atestat documentar din 1368, din vremea lui Vladislav I (1361-1377), care muta aici capitala Tarii Romanesti de la Campulung si ca ramane pana in timpul lui Mihail I (1418-1420). Cunoscuta este biserica manastirii Curtea de Arges, construita din porunca lui Neagoe Basarab, intre anii 1512-1517 de catre marele Manole, monument renumit in intreg sud-estul Europei. Acest vechi centru de ceramica romaneasca este astazi oras in judetul Arges.

Iasul situat pe valea Bahluiului, in Podisul Moldovenesc, a devenit capitala Moldovei in anul 1564 pe vremea lui Alexandru Lapusneanu (1552-1561 si 1564-1568) si a ramas pana in anul 1862. Ulterior a devenit cel mai de seama oras al Moldovei si in sfera activitatii mestesugaresti si comerciale, cunoaste o viata culturala a carei traditie este continuata si imbogatita in zilele noastre. (Academia Vasiliana, Academia Mihaileana din 1835, Conservatorul filarmonic-dramatic 1836, Societatea de medici si naturalisti 1833, prima Universitate 1860, Teatrul National, etc.

In 1859 a jucat un rol deosebit la infaptuirea Unirii Moldovei cu Tara Romaneasca, prin marile personalitati Alexandru Ioan Cuza, M. Kogalniceanu, V. Alecsandri.

Radauti, oras situat in nordul tarii. In Moldova, la confluenta raurilor Suceava cu Sucevita. Cu incepere din secolul XIV, a fost pe rand centru episcopal, centru de district, capitala. Ca localitate este amintita pentru prima oara in anul 1415 intr-un hristov al lui Alexandru cel Bun (1400-1432). Aici exista cel mai vechi monument de arhitectura din Moldova, ridicat in timpul lui Voda Bogdan (1359-1365). Orasul actual prezinta fata unei asezati moderne.

Roman, situat la confluenta raului Modova cu Siret, in judetul Neamt, este un vechi oras al Moldovei, atestat documentar din anul 1392, pe vremea lui Roman I (1391-1394). El a trecut de la sat la oras datorita unei curti domnesti locale si a unei cetati care a fost ridicata de Stefan cel Mare. Dupa succesele lui Alexandru cel Bun, care organizeaza aici o episcopie ce devine “Mitropolia Tarii de Jos”, a lui Stefan cel Mare, prestigiul Romanului scade.

Siretul este situat in judetul Suceava, pe valea Siretului. Atestat documentar in anul 1340, iar in anul 1371 a fost ridicat la rangul de civitas. A fost un insemnat centru pe drumul comercial care lega Liovul de Marea Neagra. A fost scurt timp resedinta de scaun, si-a mentinut faima prin cetate, iar mai tarziu, in a doua jumatate a secolului al XIV-lea a fost resedinta de plasa a plasii Siretul de sus.

Suceava e oras situat pe maul drept al raului Suceava, a care vale larga si adanca are versanti fragmentati sau in chip de platouri inalte ce trec de 350 m. Localitatea se afla pe calea unor importante drumuri comerciale care duceau dinspre Europa Centrala si de nord prin Polonia si se indreptau spre Marea Neagra.

Atestat pentru prima dara in anul 1388, a fost capitala Moldovei din timpul lui Petru Musat (1374-1392) si pana in anul 1566 (in cea de a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanu 1564-1568). Daca celelalte capitale ale Moldovei au purtat gloria in fata de statornicie a randuielilor statale, Suceava cunoaste o puternica dezvoltare in timpul glorioasei domnii a lui Stefan cel Mare. Cetatii de scaun situata pe Dealul cetatii (354 m) i s-a adaugat un nou rand de ziduri groase de 4 m in afara lor cu un sant de aparare.

Cetatea a rezistat asediilor armatelor sultanului Mahomed II (in 1476) si ale lui Ioan Albert, regele Poloniei, in 1497.

In Suceava, mai mult decat in alte parti, ceea ce te impresioneaza astazi sunt cele doua laturi cu priviri in timp. Suceava vremurilor trecute si Suceava prezentului, care este un oras complet nou, un important centru cultural.

Targoviste e oras situat pe valea Ialomitei nu departe de Dambovita. A fost mentionat documentar pentru prima data ca resedinta domneasca in anul 1396, in timpul lui Mircea cel Batran (1386-1418). Se afla in rascrucea unor drumuri comerciale (Braila, Buzau, Giurgiu).

In secolele XV-XVI si in prima jumatate a secolului XVII, orasul a fost cetatea de scaun a Tarii Romanesti. Aici, in 1821, si-a trait ultimele clipe, Tudor din Vladimiri, care ridicase tara impotriva stapanirii turce si a impilarii.

In Targoviste se afla ruinele Curtii domnesti (sec. XIV-XVII), casa-atelier a pictorului G. Patrascu sau muzeul tiparului si cartii vechi romanesti ce reflecta activitatea tiparului in Tara Romaneasca pana la anul 1860.

Vaslui e oras situat la confluenta raului Vaslui cu Barladul, pe Dealul Marii. Este mentionat documentar pentru prima oara in 1435. pozitia geografica a orasului si a imprejurimilor a fost folosita si de cel mai mare strateg al secolului XV – Stefan cel Mare. In anul 1470 isi construieste aici resedinta domneasca.a la 10 ianuartie 1475, la sud de Vaslui (Podul Inalt), Stefan cel Mare a repurtat asupra armatelor turco-muntene, conduse de Soliman Pasa, cea mai stralucita victorie din istoria medievala a Moldovei.

In secolele care au urmat orasul nu a mai fost decat purtatorul unor ruine ale curtilor domnesti si locul de origine al lui Penes Curcanul. Astazi apare drept resedinta de judet.